Mulţi au auzit de frumuseţea Maramureşului, însă puţini au ajuns să o vadă.

Victor Hugo spune că în natură, “turistul vine să îşi bucure ochii; gânditorul găseşte o carte imensă unde fiecare stâncă e o scrisoare, unde fiecare lac este o frază, unde fiecare sat este un accent şi de unde iese un fum de amintiri de mii de ani vechime”.

Aşa se întâmplă şi cu Maramureşul, acest tărâm idilic, cu un pronunţat accent pastoral: oricine va străbate ţinutul Maramureşului va rămâne impresionat de frumuseţea peisajelor, de pomii înfloriţi primăvară, de verdele crud al verii, de frunzele multicolore ale toamnei sau de nămeţii albi ai iernii.

Duminica este zi de sărbătoare în Maramureş. Nimeni nu munceşte, nu spală, nu coase. Dimineaţa se adună cu mic cu mare sătenii îmbrăcaţi în port popular, şi se îndreaptă spre locul de rugăciune. Fie că este vorba de o mânăstire veche de sute de ani, sau de bisericuţa din sat, oamenii sunt evlavioşi şi iau în serios credinţa în Dumnezeu.

Fiindcă tot a venit vorba de lăcaşuri religioase, să amintesc câteva mânăstiri pentru a căror frumuseţe Maramureşul este atât de renumit. Acestea au în comun faptul că sunt înguste, dar înalte, cu turle suple şi lungi la capătul vestic al clădirii.

Biserica de lemn din Ieud Deal a fost construită în anul 1364 în stil maramureşean, din lemn de brad, cu picturi interioare în stil bizantin primitiv. Aceasta este una dintre cele mai vechi mănăstiri de lemn din Europa, în 1999 fiind inclusă de UNESCO pe lista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial.

Biserica de lemn din Poienile Izei, deşi este “flancată” de o catedrală impunătoare construită chiar la câţiva zeci de metri depărtare, are o vechime de sute de ani. Lemnul vechi a căpătat miros de tămâie, şi prin ferestruicile înguste intră raze timide de soare.

Mănăstirea Bârsana, alături de ansamblul monahal construit în împrejurimea ei formează un adevărat colţisor de Rai. Complexul este compus din: poarta specifică maramureşeană, turnul cu clopotniţa, biserica (cu o înălţime de 57m), altarul de vară, chiliile călugărilor, capela (construită pe mai multe nivele), casa maiştrilor, casa (atelierul) artiştilor şi muzeul din incinta mănăstirii. Primele atestări ce fac referire la mănăstirea Bârsana datează din anul 1930. Toţi cei care vizitează ansamblul monahal al mănăstirii Bârsana rămân impresionaţi de frumuseţea acestui loc aşezat pe un mic deal, care îi întâmpină într-o lume sacră unde se pot reculege în linişte.

Mai sus pe hartă, chiar lângă graniţa cu Ungaria Ucraina, se află renumitul cimitir vesel de la Săpânţa. Acolo, mormintele au o trăsătură aparte, şi anume faptul că au alături o cruce viu colorată şi o poezioară care aminteşte de viaţa celui îngropat. Cimitirul vesel este apreciat pentru voioşia şi buna dispoziţie a rimelor şi a culorilor ce împodobesc crucile, făcând ca trecerea peste momentele funebre să fie mai uşoară.

După cum se vede, sunt foarte multe locuri şi lucruri de văzut în Maramureş, aşa că planificaţi-vă printre vacanţele la mare în Bulgaria şi o vizită prin ţara noastră, căci este într-adevăr frumoasă şi unică!

Tag-uri: Barsana, biserici de lemn, cimitirul vesel, Ieud, manastiri, maramures, patrimoniu, poienile izei, Sapanta, turist, UNESCO, viziteaza